În primul rând, pentru că odată ce ai intrat în joc, nu e foarte uşor să ieşi din el. Tocmai mi-am şters contul pentru a doua oară. Nu mă întrebaţi cum s-a reactivat.

Pentru că… nu o consider o reţea de socializare, ci mai degrabă una de imbecilizare în masă.

Pentru că… te intoxică cu reclame. Şi nu oricum, pe ‘gustul’ tău!

Pentru că… oricare dintre ‘feisbucii’ tăi are dreptul să te tăguiască când, cum şi unde are el chef.

Pentru că… primeşti tot felul de invitaţii tâmpite.

Pentru că… nu poţi să tragi un pârţ, că se aude până la vecinii vecinilor vecinilor amicilor prietenilor tăi.

Pentru că… toţi frustraţii vor să socializeze cu tine din spatele ecranului. Pune-i faţă-n faţă şi lucrurile se vor schimba radical! Like me? Invite me to a tea or coffee or whatever works! Hai să nu ne masturbăm creierii pe feisbuc!!

Pentru că… nu o să fi nici mai mult, nici mai puţin, decât o altă victimă a tehnicilor de marketing! O biată larvă într-un matrix de consum!

Pentru că… valoarea amintirilor mele nu stă în like-urile sau opiniile altora despre ele.

Pentru că… nu-mi doresc cu tot dinadinsul să fiu vedetă!

Pentru că… viaţa reală are muuult mai multe de oferit decât oonanismul virtual.

Pentru că…

Pentru că…

Pentru că…

PS: pentru aceia dintre voi care chiar nu puteţi fără, v-am lăsat loc de dat cu capu’ mai jos…