Consecinţele ecologice ale consumului de carne | Să devin vegetarian?

Consecinţele ecologice ale consumului de carne | Să devin vegetarian?

by adisandu on 17 octombrie 2010

in Vegetarianism

14 comentarii | 3643 VIZITE 

Din ciclul “Ştiaţi că?” pe care majoritatea le ignoră, mai ales atunci când se gândesc cu jind la un piept fraged de pui la grătar, o ceafă de porc sau un muşchi de vită în sânge alături de un vin roşu…

  • După alcoolism şi fumat, consumul de carne este cea mai răspândită cauză de mortalitate în ţările din Europa, SUA, Australia.
  • Industria cărnii de vită a contribuit la mai multe decese în America decât toate războaiele din acest secol, toate dezastrele naturale şi toate accidentele de automobil luate împreună. În cazul în care carnea de vită este ideea ta de „hrană adevărată pentru oameni adevăraţi” (slogan al industriei în SUA), ar trebui să te asiguri că locuieşti într-adevăr aproape de un spital bun.
  • În SUA, poluarea cauzată de fermele de animale este de 130 de ori mai mare decât cea determinată de oameni, iar agricultura contribuie mai mult la poluarea apei decât toate oraşele americane şi toate ramurile industriale.
  • Peste 50% din poluarea apei în Europa este cauzată de creşterea de animale în masă. Azotatul rezultat din agricultură a pătruns deja atât de adânc în pânza freatică, încât unele mărci de apă minerală nu mai corespund valorilor directivelor pentru apa de consum.
  • În Olanda, majoritatea precipitaţiilor provin de la amoniacul din grajdurile vacilor – ele cauzează mai multe pagube ţării decât toate automobilele şi uzinele la un loc. Nitratul din bălegarul lichid eliberat în atmosfera sub formă de amoniac este o otravă pentru mediul înconjurător, cauzând aşa-numita ploaie acidă şi alte depuneri conţinând acizi.
  • Amoniacul din materiile fecale animale nu se rezumă la a deţine un rol crucial în ploaia acidă. Astfel, aerosoluri secundare se formează în atmosferă prin intermediul amoniacului, sub formă de pulberi în suspensie sau sub formă de praf fin, punând în pericol sănătatea umană. Directorul Ministerului Mediului, Pădurilor şi Agriculturii din Elveţia, Philippe Roche, consideră că 3.700 de oameni mor anual în Elveţia din cauza acestui praf fin. Domnia sa estimează costurile adiţionale de sănătate a se situa în jurul a 4,2 milioane de franci elveţieni pe an.
  • O persoană ar putea face duş zilnic un an de zile cu aceeaşi cantitate de apă necesară producerii unui singur kilogram de carne.
  • În Asia, cele mai sărace segmente ale populaţiei suferă în mod deosebit din cauza consumului enorm de apă necesar producţiei de carne.
  • Aproximativ 90% din emanaţiile de amoniac din agricultură provin din bălegar şi bălegar lichid. Cercetările ştiinţifice identifică în mod cert creşterea animalelor în masă ca fiind una dintre cauzele majore ale distrugerii pădurilor.
  • Solicitarea intensivă a ugerului unei vaci de lapte necesită de cele mai multe ori tratament medicamentos pentru prevenirea infecţiilor. Medicamentele administrate ajung apoi direct în ecosistem.
  • Păşunile pentru vite ocupă deja o treime din suprafaţa pământului planetei noastre. Din 1970, mai mult de 20 milioane de hectare de păduri tropicale au fost transformate în păşuni pentru vite.
  • Pe aceeaşi suprafaţă de pământ necesară producerii unui kilogram de carne ar putea fi recoltate în aceeaşi perioadă de timp 200 kg de roşii sau 160 kg de cartofi.

S-ar putea sa te intereseze si:

{ 14 comentarii… citeşte-le mai jos sau adauga comentariul tău }

demostene 20 octombrie 2010 la 10:03

Oare asa sa fie, ce ai scris ?

Răspunde

adisandu 20 octombrie 2010 la 11:18

Demostene, tu ai trecut vreodata pe langa o ferma de pui? Nu mai vorbesc de una de porci. Nu se poate respira pe o raza de cativa kilometri… :(

Răspunde

Mimi Walter 20 octombrie 2010 la 16:38

Mai jos gasiti un film foarte interesant “We feed the world”, realizat de un austriac, este si o parte referitoare la Romania cu un interviu fantastic, realizat cu un director de la Pioneer.
http://video.google.de/videoplay?docid=-5914217661345184722&hl=de&emb=1# (link-ul partii referitoare la Romania cu titraj in franceza)

http://video.google.de/videoplay?docid=-7738550412129841717# (intregul film, cu titraj in engleza)

Răspunde

adisandu 20 octombrie 2010 la 17:54

Mimi, multumim pentru interviul fantastic. Sunt lucruri pe care unii dintre noi le cunosc, iar altii le ignora. Marea majoritate nici nu-si mai pune problema… Imi amintesc cat de tentat eram de vinetele cele mai aratoase din Piata Obor si… am cumparat. Intr-adevar parca nu au niciun gust. Unde sunt vinetele de alta data?…. :(
Din pacate, din cauza ‘progresului’, agricultura are si va avea de suferit. Se cultiva prea multe produse tip ‘hibrid’. Samanta de la aceste produse nici macar nu poate fi reutilizata, trebuie de fiecare data achizitionata. Subventiile pentru aceste produse fac mult rau. Asa cum spune si autorul, peste ani, urmasii nostri nici macar nu vor sti care ar trebui sa fie gustul adevarat al unei rosii… Trist, dar adevarat…

Răspunde

Anne 25 septembrie 2012 la 14:36

Din cauza faptului ca producatorii doresc specii care sa fie mai rezistente (la conditii meteo, transport, depozitare), se folosesc seminte “ajutate” genetic sa duca la legume si fructe – mai bune din punctul lor de vedere, dar mai sarace calitativ.
Intr-o piata din Roman s-au adus multa vreme rosii de la Galati, care, proportional cu cererea din ce in ce mai mare, au devenit din ce in ce mai lipsite de gust si, probabil, nutrienti. In esenta, s-a pierdut soiul romanesc, bun, gustos, natural, si in timp s-a inlocuit cu unul de import, moment in care s-au “ratacit” si semintele. La fel si cu pepenii. Nu mai exista de Dabuleni, ci de Turcia.
E un adevar trist, cu atata amploare incat de multe ori suprima din start orice actiune menita sa remedieze situatia.
Eu incerc sa renunt de tot la carne (momentan inca mai gust din cand in cand, foarte rar), dar nu cred ca populatia va ajunge prea curand vegetariana (cel putin majoritar).
P.S. : Scuze pentru comentariul lung, am citit mai multe articole pe blog si am simtit nevoia sa las un gand in forma virtuala.

Răspunde

adisandu 25 septembrie 2012 la 17:02

Buna Anne! Or, should i say hello black swan? :)
Din pacate nici sursele de alimente vegetale nu mai sunt sigure. Uneori stau si ma gandesc ce anume mi-ar face mai rau. Sa mananc un iepure salbatic sau cateva kilograme de rosii aduse din Olanda, Turcia sau Spania. Despre OMG-uri nici nu mai vorbesc. Personal as consuma fara probleme un OMG (organism modificat genetic, pentru cei care nu stiu despre ce vorbim), insa sunt destule studii care arata, spre exemplu, ca la anumite animale consumul de porumb modificat genetic a marit incidenta anumitor cancere. Nu mai sunt sigur nici de rosiile pe care parintii mei le cultiva in propria gradina de la poalele muntilor Fagaras. Nu suntem siguri de sursa semintelor, chiar daca acestea au fost extrase personal din rosii cumparate de la tarani, dintr-un catun de munte. Eu nu am consumat niciun fel de ‘fiinte’ mai bine de patru ani. In primul rand din punct de vedere moral si al mustrarilor de constiinta. Daca nu m-as mai simti atat de vinovat, probabil as mai consuma din cand in cand un peste prins intr-un rau de munte sau niste creveti. Pur si simplu, la un moment dat s-a produs un declic in mine si din acel moment nu am mai putut manca niciun fel de vietate. A fi vegetarian nu este usor. In lipsa unei alimentatii corespunzatoare, riscurile ca sa apara carente si dezechilibre in corp sunt destul de mari. Vara aceasta am incercat sa ma reeduc, sa nu ma mai simt vinovat si chiar am reusit sa consum in cele trei luni cat am stat la mare, vreo trei portii de hamsie. Saptamana trecuta am fost in Delta si din nou am incercat sa trec peste sentimentul de vinovatie. Am mancat doua portii de ciorba de peste de-a lungul celor patru zile. As minti daca as spune ca nu mi-a placut. Mi-a placut chiar foarte mult. A fi vegetarian in Romania este destul de anevoios, mai ales iarna sau atunci cand mergi la un restaurant. Stiu ca s-au deschis si locuri cu specific, dar nu sunt atat de multe. Mergi cu prietenii la un restaurant sau o terasa si uneori nici nu ai ce sa comanzi: cartofi prajiti cu salata de rosii? Nu-i rau. Mie imi plac rosiile si cartofii prajiti. Dar totusi… Cat despre iarna, uneori iarna vegetarienii platesc mai scump stilul lor de viata. Am cunostinte care sunt vegetarieni de peste 20 de ani si arata extraordinar. Deopotriva cunosc si persoane care nu arata prea bine cu regimul lor vegetarian. Ia uite cat am scris. Ma opresc aici si mai astept vesti de la tine! Mult succes! A.

Răspunde

Anne 25 septembrie 2012 la 17:44

Parintii mei s-au mutat la casa de cativa ani, si acum profit la maxim de asta, chiar daca, asa cum spui tu, nu poti sa ai incredere 100%. Citind diverse studii si articole, mi-am dat seama ca nimic nu mai este natural cu adevarat, pentru ca intreaga planeta este afectata, pornind de la aer si sol pana la plante, animale, si oameni, desigur. Insa nici nu putem trai … altfel decat in comunitate, pe planeta asta.
Vesnica dilema: carne cu hormoni sau plante cu ingrasamant nociv sau modificate genetic?… Eu am renuntat la consumul constant de carne acum cativa ani pentru ca organismul meu o proceseaza greu. Mai gust din cand in cand, acum din ce in ce mai rar, dar nu din cauza problemelor morale pe care mi le pune (recunosc faptul ca am evitat sa ma uit la felul in care sunt tratate animalele crescute pentru industria alimentara, tocmai pentru ca sunt miloasa, in general, si stiam ca ar avea o influenta mare asupra mea, asa ca am preferat ignoranta). Sugestia cu renuntarea a venit din partea stomatologului meu, in timpul unei discutii amicale deasupra unui mulaj care asteptam sa se intareasca. :) In sfarsit, ideea este ca odata ce mi-a spus ca organismul digera mai greu carnea decat legumele, am inceput sa cercetez si tot ce am gasit nu numai ca mi s-a parut logic, rational si sanatos, dar mai ales am remarcat pe pielea mea ca functioneaza: am inceput sa ma simt din ce in ce mai bine. Am fost strict ovo-lacto-vegetariana in perioada urmatoare discutiei, si in primele saptamani mi s-a parut ca nimic nu are gust (deja renuntasem la sare si alte condimente – mai putin ierburi), insa odata ce m-am obisnuit cu stilul, am descoperit lucruri mult mai gustoase decat un gratar sau un snitel. Acum imi permit o data pe an sa mananc porceste o tochitura gatita de ai mei, din carne afumata si preparata de ei – it’s my guilty pleasure.
Intre timp am tinut diverse regimuri, am incercat chiar Oshawa dar nu am rezistat decat 4 zile, fructe uscate si oleaginoase dar digestia mi-a fost data peste cap, etc. Am experimentat intr-un mod (zic eu) bun cu ceea ce pot manca si ce nu, si singurul lucru pe care l-am remarcat in toate cazurile este ca obiceiurile sunt cel mai greu de invins. In plus, desi nu am un apetit dezvoltat, nu simt nevoia de mese copioase si niciodata nu mananc pana ma satur, sunt pofticioasa, asa ca gasesc tentatii la tot pasul. Pe parcursul ultimului an mi-am “curatat” dieta foarte mult, am ajuns sa consum numai cereale si paine integrala, orez brun, sa inlocuiesc zaharul cu fructoza sau miere, etc., asa ca … desi e posibil sa nu rezist unui regim foarte strict, macar sunt mandra de mine ca am facut niste progrese si ma tratez cu mai mult respect decat inainte (cat fast food am bagat in mine in timpul facultatii, cate cure de infometare am tras, ehehei, ma mir de diferenta dintre mine de acum si cea de atunci).
Citind articolele tale imi dau seama ca mai am de lucru pana sa ajung la un stil de viata sanatos, dar uitandu-ma in jur imi dau seama ca parca sunt ceva mai constienta decat marea majoritate a oamenilor.
Nu am mai spus asta decat unei singure alte persoane din blogosfera (care are un blog despre starea de bine :) ), dar textele tale imi dau o stare de optimism si ma simt in largul meu aici. Sper ca asta sa scuze lungimea comentariilor mele care pot parea vorbarie goala.

Anne 25 septembrie 2012 la 17:50

Oricat de incredibil ar parea, am uitat sa precizez ceva: am aceeasi problema in restaurante. De multe ori spun ca tin post, ca sa nu se mai holbeze chelnerul la mine cand il intreb de ceva fara carne. Alteori comand garnitura pentru ce mananca partenerul meu (care mi-a deschis ochii in anumite privinte, fiind pasionat de sala si deci de tot felul de regimuri si alte chestii legate de alimentatie). Si el este ferm convins ca suntem ceea ce mancam.

Mimi Walter 20 octombrie 2010 la 20:05

Draga Adi,
Eu sunt de parere, ca nu putem sta pur si simplu cu mainile in san, privind cum anumiti politicieni fara constiinta si coloana vertebrala vand tara si pe taranul roman. Faptul ca in primul an aceste seminte hibride au fost subventionate de stat, este o nerusinare stigatoare la cer. Taranii romani nu au stiut ca in anul urmator nu vor mai avea seminte si ca vor deveni asa robii marilor concerne. Aceasta evolutie a lucrurilor a avut loc din pacate in toate tarile din lume (s-a intamplat exact la fel, in tot jurul globului, din Philipine si pana in Australia), in Germania de ex. se incearca acum cu greu sa se mai redobandeasca putin din tot ce s-a pierdut…Iar noi toti, avem datoria sa nu lasam sa se ajunga si in Romania asa de departe!
Este minunat ceea ce faci, te felicit din toata inima si-ti tin pumnii, sa reusesti sa duci mai departe ce ai inceput!

Răspunde

demostene 21 octombrie 2010 la 16:43

azi am mancat salata :D

Răspunde

adisandu 21 octombrie 2010 la 17:19

De care? Caesar salad? :) Parca nici salata nu mai are niciun gust. Nu crezi? Am cumparat cu ai mei o curte intr-un catun de langa munti. De la anul o sa facem acolo agricultura biologica. ;) Fara hibrizi!

Răspunde

demostene 22 octombrie 2010 la 12:14

Oooo! Foarte interesant sa mananci de la tine dar costa mult. Timp si bani.

Nu era cu carne salata, doar cu legume.

Răspunde

Mimi Walter 26 octombrie 2010 la 12:16

Mai stiu niste filme bune despre alimentatie:
http://filmedocumentare.com/mancare-srl/
http://filmedocumentare.com/viitorul-alimentatiei/
Va doresc tuturor multa sanatate si numai bine!

Răspunde

Mimi Walter 28 octombrie 2010 la 7:44

Draga Demostene,
Taranul roman a supravietuit mii de ani fara super-market si piata si noi chiar sa nu mai reusim acum sa facem acelasi lucru??????
Felicitari, Adi pentru intiativa cu gradina, va tin pumnii tie si parintilor tai sa aveti o recolta buna! Exact asta este solutia, numai in conditiile in care faci totul singur (sau cat mai mult posibil), poti controla ceea ce consumi, ca sa nu mai vorbim despre faptul, ca din punct de vedere ecologic, nici ca ai putea face mai bine!

Răspunde

Lasa un comentariu

Articolul precedent:

Articolul urmator: